Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa, despre care se estimeaza ca ar afecta peste 4 milioane de persoane. Contrar unei pareri larg raspandite, boala Parkinson nu ii afecteaza numai pe varstnici. Desi varsta medie la care este stabilit diagnosticul este de 60 de ani, una din 20 de persoane incep sa aiba simptome parkinsoniene inca dinainte de a implini 40 de ani. Pacientii diagnosticati la varste tinere, intre 21 si 40 de ani, sufera de asa-numita boala Parkinson cu debut precoce.

 

Boala Parkinson este cauzata de distrugerea sau degenerescenta neuronilor care produc dopamina, substanta neurotransmitatoare, responsabila cu capacitatea organismului de a-si controla miscarile normal. Principala arie afectata este situata profund, in substanta cerebrala, fiind numitasi “substantia nigra” (substanta neagra). Simptomele bolii apar cand nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20% fata de valorile normale. Printre simptomele tipice ale bolii se numara: tremor al mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si fetei; rigiditate muscularasi micrografie; lentoare si dificultate in miscari; instabilitate posturala - tulburari de echilibru si coordonare datorate faptului ca se altereaza sau dispar reflexele care ajusteaza pozitia diferitelor segmente ale corpului pentru a mentine echilibrul.

 

Multe dintre aceste manifestari sunt ameliorate prin medicatie.

 

1. Criterii de includere in tratament:

Boala Parkinson diagnosticata clinic si /sau paraclinic

 

2. Schema terapeutica:

A. Boala Parkinson recent diagnosticata, cu debut clinic recent

 

a) terapie monodrog cu un agonist dopaminergic,(PRAMIPEXOL sau ROPINIROLE); posibil dar nerecomandabil BROMCRIPTINA. Terapia se face cu titrare progresiva pana la doza terapeutica optima clinic,(cel putin 1,5mg pentru Pramipexol sau 3mg pentru Ropinirole.

b) terapie cu LEVODOPA,(asociata cu decarboxilaza), daca se impune o ameliorare rapida care nu necesita o perioada lunga de titrare a adonistilor dopaminergicic) inhibitor de MAO-B,(SELEGILINE) sau un anticolinergic central (TRIHEXIFENIDIL sau BIPERIDEN)- posibil dar nerecomandabil datorita eficacitatii scazute si de scurta durata

 

B. Boala Parkinson avansata sub tratamentul anterior, la care raspunsul initial favorabil devine necorespunzator

 

a) tratament cu agonist dopaminergic deja existent: se creste doza pana la obtinerea unui raspuns terapeutic optim sau pana la aparitia reactiilor secundare semnificative, fara a depasi doza maxima admisa,(4,5 mgPramipexol si 36mg pentru Rpinirole)

 

• daca nu se obtine raspunsul terapeutic optim se asociaza LEVODOPA,(+ inhibitor de decarboxilaza) la cele mai mici doze optime; daca dupa aceasta asociere raspunsul devine suboptimal, se asociaza la schema deja existenta COMT,(ENTACAPONE) - 1 cp de 200 mg la fiecare priza de levodopa. Se va ajusta doza de levodopa daca apar diskinezii medicamentoase.
• daca se obtine un raspuns stabil cu asociatia de mai sus, Levodopa si Entacapone se pot inlocui cu 1 cp. de STALEVO in doze echivalente fiecarui component; pe perioada ajustarii dozelor se vor folosi separat comprimate de levodopa si entacapone; de asemenea, se va utiliza separat entacapone in asociere cu levodopa si benserazide.

 

b) tratament cu levodopa deja existent:

 

• se asociaza ENTACAPONE. Daca raspunsul terapeutic devine insuficient, se asociaza un agonist dopaminergic, ajungandu-se la folosirea schemei de la punctul a. c)tratament initiat cu selegiline sau anticolinergice, cu raspuns nesatisfacator clinic - se asociaza fie un agonist dopaminergic, fie levodopa, si se urmeaza treptele descrise mai sus

 

C. Boala Parkinson avansata in care apar fluctuatii motorii sau non motorii asociate sau nu cu diskinezii

 

Se pastreaza asocierea medicamentoasa bazata pe LEVODOPA,(+inhibitor de decarboxilaza)+ ENTACAPONE+AGONIST DOPAMINERGIC +/- SELEGILINE si se testeaza ajustarea dozelor si a orarului de administrare. Daca raspunsul nu este satisfacator, ideal se poate administra pentru o perioada limitata de timp un agonist dopaminergic parenteral, dupa care se reia schema anterioara. Daca raspunsul terapeutic nu este satisfacator se face evaluarea posibilitatii unui tratament neurochirurgical intr-o clinica universitara de neurologie.

 

D. Boala Parkinson recent diagnosticata, dar intr-un stadiu avansat de evolutie:

 

Se incepe tratamentul direct cu LEVODOPA,(asociata cu inhibitor de decarboxilaza) si se urmeaza treptele descrise pentru varianta b,(tratament cu levodopa deja existent).

In cazul in care un pacient cu boala Parkinson face tulburari psihiatrice de intensitate psihotica se va administra CLOZAPINE in doza de 25-100 mg/zi sub monitorizarea hemoleucogramei.

 

3.Criterii de excludere din tratament: 

Decesul