Cu câteva zile înaintea începerii propriu-zise a activității CNAS, în luna decembrie 1998 a avut loc prima ședință a Consiliului de Administrație al instituției. Ca o garanție a stabilității activității CNAS, dar și pentru o largă reprezentare a intereselor persoanelor asigurate la vârful decizional, încă de la început, instituția a fost plasată sub administrare tripartită – executiv, patronate, sindicate. În plus, Consiliul a cuprins permanent și reprezentanți ai persoanelor vârstnice, avându-se în vedere că această categorie de populație are cea mai mare nevoie de serviciile medicale decontate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

De-a lungul celor două decenii de activitate, Consiliul de Administrație a supervizat activitatea CNAS și a avut sute de întruniri pentru a aviza periodic toate deciziile importante ale instituției, de la bugetul acesteia pana la proiectele actelor normative care reglementează sistemul asigurărilor sociale din România.

Cu largul sprijin al partenerilor sociali implicați în Consiliul de Administrație, CNAS a pus în practică concepte noi precum solidaritatea şi subsidiaritatea în colectarea şi utilizarea fondurilor, dreptul alegerii libere de către asiguraţi a medicului, a unităţii sanitare şi a casei de asigurări de sănătate, precum și tratamentul echitabil al tuturor categoriilor de parteneri contractuali, indiferent de forma lor de organizare și de proprietate.

Numai pe parcursul ultimului an, Consiliul de Administrație al CNAS a supervizat o serie de schimbări importante în activitatea instituției și a sistemului medical din România, printre acestea numărându-se noutățile din Contractul-cadru și din normele metodologice ale acestuia, revizuirea reglementărilor referitoare la contractele cost-volum/cost-volum-rezultat, introducerea pe listele de compensare de zeci de medicamente noi pentru tratarea unor afecțiuni grave, crearea de noi mecanisme de stimulare a depistării bolilor oncologice, extinderea tratamentului fără interferon al hepatitei cronice virale C și începerea finanțării unui nou tip de servicii medicale, cele în scop diagnostic-caz.

O atenție deosebită a fost acordată de-a lungul timpului de Consiliul de Administrație creării, punerii în practică și dezvoltării programelor naționale de sănătate, care țintesc tratarea de afecțiuni grave precum cele oncologice, diabetul sau bolile rare. La ora actuală, numărul beneficiarilor celor 14 programe naționale curative derulate de CNAS a depășit un milion, iar finanțarea activităților din aceste programe reprezintă aproape 15% din totalul fondurilor instituției. Printre cele mai recente dezvoltări ale programelor naționale se numără introducerea senzorilor electronici de măsurare continuă a glicemiei și a pompelor automatizate de insulină pentru bolnavii de diabet, iar pentru bolnavii cu amiotrofie spinală, începerea finanțării și asigurării efective a tratamentului cu un medicament de ultimă generație care dă speranțe la o viață normală tuturor pacienților afectați.

Și în viitor, Consiliul de Administrație al CNAS va continua să supervizeze misiunea instituției de principal finanțator al serviciilor de sănătate din România. Printre obiectivele strategice urmărite de acest for se numără necesitatea de a răspunde optim nevoilor reale ale persoanelor asigurate, creșterea calității serviciilor medicale, dar și continuarea modernizării și informatizării sistemului sanitar. Totodată, o orientare strategică nouă este cea a creșterii accentului pus pe prevenirea și depistarea precoce a îmbolnăvirilor, ca modalitate de minimizare a pierderilor evitabile de vieți omenești și de ani activi, precum și a costurilor sociale asociate, dar și de maximizare a eficienței utilizării fondurilor de care dispune sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Biroul de presă