Diabetul este una din cele mai mari probleme de sănătate cu care se confruntă omenirea în secolul XXI. Numărul persoanelor afectate de diabet a crescut de patru ori într-un interval de 34 de ani, ajungând la 422 de milioane în 2014, iar la ora actuală aproape 9% din populaţia lumii suferă de această boală, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO). Ritmul rapid de creştere a prevalenţei bolii, legat în mare parte de schimbările în modul de viaţă al populaţiei (alimentaţie nesănătoasă, sedentarism etc.) a determinat ONU, WHO şi alte instituţii internaţionale să o includă printre priorităţile pe agenda globală.
Diabetul este incapacitatea organismului uman de a produce suficientă insulină (tipul 1 al bolii) sau de a utiliza eficient acest hormon (tipul 2 al bolii) pentru a ţine sub control nivelul zaharurilor din sânge. Dacă diabetul de tip 1, care apare în copilărie, are cauze încă necunoscute, diabetul de tip 2, întâlnit în peste 90% din cazuri, este în mare parte rezultatul supraponderabilităţii şi al inactivităţii fizice.
La ora actuală, deşi se fac paşi promiţători în direcţia găsirii unei cure, diabetul este nevindecabil. El poate fi ţinut sub control cu un regim sănătos de viaţă şi medicaţie, în caz contrar putându-se ajunge la complicaţii precum infarct, atac vascular cerebral, orbire, blocaj renal sau amputaţii ale membrelor inferioare. Anual, circa 1,5 milioane de persoane din întreaga lume mor din cauza diabetului, alte 2,2 milioane de decese fiind rezultatul complicaţiilor acestei boli.
În acest an, a 26-a ediţie a Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Diabetului are ca temă „Femeile şi diabetul – dreptul nostru la un viitor sănătos”, în condiţiile în care la ora actuală în lume trăiesc aproape 200 de milioane de femei cu această afecţiune, una din şapte sarcini este afectată de hiperglicemie, iar jumătate din femeile cu hiperglicemie în timpul sarcinii ajung la diabet de tip 2 după cinci-zece ani.
În România, se estimează că suferă de diabet aproximativ 1,5 milioane de persoane. Dintre acestea, aproape 800.000 sunt cuprinse în Programul Naţional de Diabet Zaharat, derulat de CNAS, iar restul sunt în diverse alte situaţii (stadiu incipient care nu necesită medicaţie, boală nedepistată sau neîngrijită medical, etc.). În cadrul programului, pacienţilor li se asigură medicamentele (antidiabetice orale şi/sau insulină, după caz), pompele de insulină şi testele de automonitorizare necesare pentru tratarea şi monitorizarea bolii. Numărul beneficiarilor programului s-a dublat în doar 10 ani, iar bugetul alocat anual s-a mărit de aproape cinci ori în acelaşi interval de timp, apropiindu-se acum de 1 miliard lei.
Costurile aferente acestei afecţiuni, decontate din FNUASS, sunt ridicate în situaţia în care apar complicaţii. Prevenirea complicaţiilor diabetului zaharat scade costurile bolii prin reducerea impactului clinic, terapeutic şi implicit social.
Atragem atenţia că în majoritatea cazurilor diabetul zaharat poate fi prevenit printr-un stil de viaţă sănătos, iar depistat într-un stadiu incipient poate fi ţinut sub control fără medicaţie, cu dietă adecvată şi activitate fizică zilnică.
Biroul de presă
Vezi mai mult
