Despre Strategia Națională Anticorupție

 

(extras din materialul publicat de Ministerul Justiției pe pagina de internet Strategia Națională Anticorupție (just.ro) )

 

          SNA 2021 - 2025 a fost elaborată în urma unui amplu proces de consultare cu sectorul public, dar și cu societatea civilă și mediul de afaceri din România și aprobată prin H.G. nr. 1269 / 2021.

 

          Politicile preventive promovate prin strategie acoperă o mare varietate de aspecte, având drept scop formarea unei culturi a integrității, strategia fiind corelată cu instrumentele internaționale anticorupție la care România este parte (MCV, GRECO, UNCAC, RAI). În acest sens, amintim cadrul normativ referitor la: declararea averilor; declararea intereselor; conflictele de interese; consilierul de etică; incompatibilități; transparența în procesul decizional; accesul la informațiile de interes public; protecția avertizorului de integritate; interdicții după încheierea angajării în cadrul instituțiilor publice; funcțiile sensibile; evaluarea riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale și locale; evaluarea  incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale și locale.

 

          SNA 2021 – 2025 menține abordarea utilizată de strategiile anterioare care au acordat prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul disparat al prevenției în perioada 2016-2020 a determinat menținerea sectoarelor identificate ca prioritare de strategia anterioară, cu suplimentarea acestora cu domeniul protecției mediului înconjurător şi domeniul protejării patrimoniului cultural şi înlăturarea sistemului judiciar din categoria sectoarelor prioritare.

 

          Un alt element de noutate adus de noua SNA este reprezentat de centrarea atenției pe rolul corupției de facilitator al activității grupurilor de crimă organizată. Prezenta strategie include un obiectiv specific care are în vedere abordarea integrată a corupției și a criminalității organizate, granița dintre cele două fenomene având mai degrabă caracter formal.

 

          Pe lângă măsurile de combatere a corupției, strategia include măsuri care vizează latura de prevenire și educare atât a oficialilor, cât și a cetățenilor, cu privire la teme precum: integritatea organizațională și diminuarea riscurilor de corupție, cadrul incriminator național al faptelor de corupție, drepturile omului, accesul la informații publice, transparența decizională, impactul corupției „mici” asupra serviciilor publice, etc.

 

          Referitor la consolidarea intervenției împotriva corupției prin îmbunătățirea legislației incidente, strategia propune eficientizarea unor măsuri preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative, precum şi prin asigurarea implementării lor efective, respectiv: consilierul de etică, interdicțiile post-angajare din sistemul public în sistemul privat, evaluarea riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, evaluarea  incidentelor de integritate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale.

 

          Strategia Națională Anticorupție (denumită în continuare SNA) 2016-2020, în corelare cu recomandările formulate de formatele internaționale anticorupție la care România este parte sau la care participă, a promovat schimbarea paradigmei în ceea ce privește abordarea strategică în acest domeniu. Astfel, SNA 2016-2020 a inclus obiective și măsuri care să acționeze asupra cauzelor mai profunde ale corupției, abordarea nefiind limitată la combaterea fenomenului. Documentul programatic a inclus măsuri care să vizeze prevenirea corupției, promovarea integrității organizaționale, educația anticorupție și, nu în ultimul rând, recuperarea creanțelor generate de săvârșirea de infracțiuni.

 

          Corupția rămâne o cauză care limitează perspectivele de dezvoltare a României și capacitatea de promovare a obiectivelor de politică externă, inclusiv a imaginii României în mediul internațional. Totodată, corupția afectează eficiența și profesionalismul din autoritățile și instituțiile publice, mai ales din perspectiva furnizării de servicii de interes general, aspect care generează o încredere scăzută a cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona relațiile sociale. Cauzele fenomenului corupției sunt multiple, iar problematica prevenirii și combaterii corupției intră în spectrul de competență a mai multor instituții din România, care trebuie să coopereze pentru obținerea sinergiei în activitățile de promovare a integrității.

 

          Actuala strategie va menține abordarea utilizată de strategiile anterioare, care au acordat prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Progresul disparat al prevenției în perioada 2016-2020 a determinat menținerea sectoarelor identificate ca prioritare de strategia anterioară, cu suplimentarea acestora cu domeniul protecției mediului înconjurător și domeniul protejării patrimoniului cultural și înlăturarea sistemului judiciar din categoria sectoarelor prioritare.

 

Fișiere atașate

Plan integritate CAS Tulcea SNA 2021_2025.pdf CAS Tulcea-Declaratie_2022-Asumare_agenda_de_integritate_org.pdf